miercuri, 16 aprilie 2014

Serendipitate part 1

"Are poate cei mai calzi ochi pe care i-am intalnit vreodata. Daca ma intrebati de ce am inceput cu ochii...e poate pentru ca ei imi arata sufletu-i intreg. Dispune de acea doza de calm care sa ma faca sa plang si sa rid in acelasi timp, dar ce mi-a purtat sufetul spre el a fost faptul ca, fara sa ma caut, m-am gasit pe mine, in el; practic, ma contine.
Nu pot cunoaste sigur motivul pentru care l-am primit, poate sa-mi teasa aripi, sau poate invers...dar din prima zi...mi-am dat seama ca legaturile care se nasc sunt uneori mult mai de nestavilit decat ne-am imagina.  Un amestec de contradictii, de incertitudini, de bucurii si suferinte se inalta in fata mea in fiecare seara. Parca incep sa-mi doresc sa fie mereu seara si doar atat, atat incat sa-l pot pastra alaturi de mine, strans, legat c-un fir imaginar de glezna mea, de sufletul meu...
De multe ori am senzatia ca atat de mult il las sa-mi alerge prin vene-ncat ma sperie; parca pe furis intra pe sub pielea mea si paseste cu gratie, fara sa ceara acord.
Nu pot niciodata sa-mi dau seama in ce sens creste iubirea mea pentru el; e un soi de chin delicios, totul; se naste zi dupa zi. Uneori stie sa ma alunge, desi eu nu vreau. Alteori o fac chiar eu. Ceva imi spune ca n-am sa-l leg niciodata de mine. Stiu doar, cu fiecare secunda cu care ma cucereste, ca vreau sa il pastrez...pour toujours".
Ploua. Ploua incontinuu de patru zile bune. In dimineata aceea de Aprilie, Mira parea mai frumoasa ca oricand. In intunecimea camerei ii ghiceai silueta, chiar si bine ascunsa sub cearsaf. Lenesa, se intoarse in pat pe partea dreapta; din greseala ii atinse pleoapele, iar el tresari si-o prinse de talia subtire.
-M-as putea uita la tine asa...ore intregi, fara sa scot niciun cuvant.
-Blegule, tocmai ce ai scos, si nu unul, ba chiar foarte multe! chicoti Mira, ghidus cufundata in perne.
In inocenta ei inca adolescentina, Mira stia ca orice cuvant pe care l-ar spune nu-i putea provoca niciun rau lui Ralph si pe buna dreptate v-ati putea intreba, desigur, de ce? 
-Te-am iubit de la primul cuvant, ingratul meu prieten!
-Te-am iubit chiar inainte de primele cuvinte, ingrata mea iubita!
-Tot timpul trebuie sa fii cu un pas inaintea mea? Desigur, ca azi e randul tau sa faci cafeaua.
Ralph sari ca ars din asternut si disparu in bucatarie. In trei minute reaparu in dreptul patului cu nelipsita cafea, o ceasca de ceai si doua mere, unul verde, altul rosu.
-Doar azi, ai dreptul sa alegi. Vrei un ceai?
De ce atunci si nu in alta zi? Pentru ca intamplarea facea sa fie 7 ale lunii, zi in care isi sarbatoreau tot timpul aniversarea. Mira privea pierduta pentru prima oara, dupa mult timp. Asternutul cald inca si aerul rece din camera ii dadeau senzatii pe care nu-si dorea parca sa le incerce atunci. Grava, parasi locul si nu reveni decat dupa ore intregi, scursa parca de plans.
-Ti s-a racit ceaiul...iar merele i le-am dat lui Jeff pentru cea mica. Spunea ca plange de cand s-a trezit si ma gandeam ca ar putea-o inveseli.
Ralph nu stia cum sa reactioneze. Simtea in adancul lui ca nu trebuie sa o tulbure; nu stia sau nu voia macar sa reactioneze. O voia exact asa cum era: ciudata si deseori nepotrivita in context. Stia ca daca are sa ii vorbeasca, Mira tot ar interpreta in felul ei cuvintele. Ii facu loc pe canapea, iar ea se cuibari cu totul in bratele lui. 
-A venit Jeff? De sora-mea a spus ceva?
-Doar de Aylin a amintit ca a plans. Venise sa ne ia la mama, dar i-am spus ca inca dormi.
-Foarte bine...vezi? De aia te iubesc.
Mira nu ii spunea des asa ceva, dar cand ii spunea, parca tot Universul lui Ralph se rearanja undeva. Simtea ca in sfarsit are pentru ce trai; nu era fericit pe deplin decat in prezenta ei si a lui Aylin, nepotica lor, care, ori de cate ori il vedea, nu ezita sa il acopere cu cascade de rasete si pupaturi. Se integrase in micro-lumea Mirei, ba chiar isi creasera si una doar a lor, in care amandoi se pierdeau si deveneau impliniti- unul prin celalalt. 
-Ma gandesc sa te pastrez pentru totdeauna, Mira mea. Ce spui?
Ea il privi atent in ochi si zambi in coltul gurii, apoi se napusti asupra lui cu miscari de pisica lenesa.
-Risti?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu