Pentru ca te iubesc !

O unda dulce de dimineata iti sopteste firav la ureche...ca el iti e surisul, el e culoarea si fericirea din viata ta. Numele lui pe buzele tale iti face sufletul sa tresara...el e visul, speranta, zambetul si iubirea. El e tot. E o privire firava, un suflet de copil, el e viata ta ! Te iubesc, puiule !

Ea in viziunea ei.

Si brusc se simte mica, prea mica parca! Mica si singura intr-o lume prea mare si prea aglomerata.Va veni si timpul ei.Timpul in care va alina ea alte suflete mici si singuratice, in care va avea tot ce-a visat...Rabdare, scumpo!

Captiv

E noapte...Talpile ei simt inca umezeala pardoselii.De cand zace oare sprijinita de fereastra?Verdele imperfect din privirile ei fixeaza absent o frunza amortita.se desprinde in cele din urma..de teama sa nu se rataceasca in prapastia ochilor ei.

Pe chipul ei inzapezit de lumina se desluseste doar conturul buzelor crispate.

"Ce-ar fi daca ar aparea acum?" Si isi pierde iar privirea undeva departe...Cauta...Ce cauta?Ii apare senzatia ca a mai simtit asta candva..Ca si cum un far puterinc ar lumina intamplari vechi..uitate...

Un fior rece o cuprinde...

"Va trebui sa ma desprind de locul asta..daca nu vreau sa zac in asternut o saptamana.." i se ingana pe buze cateva cuvinte.

"Ce-ar fi daca ai fi aici..?!Ar fi cu totul altceva..Uite cum s-au desprins toate frunzele..Pacat ca e toamna...e frig..si ploaie si vant..."

Ce o fi oare in mintea ei impaienjenita de vise si sperante?

"Pacat ca nu pot sa zbor...As fi zburat pana la el..sa-i spun cat il iubesc si as fi venit inapoi...sau as mai fi zabovit putin..sa il vad cum zambeste...Pacat...sau poate e doar o iluzie...dar cum se explica toti fluturasii care imi devoreaza launtrul?Pacat ca nu pot zbura..Pot doar sa-mi crosetez vise pe cer si sa umblu dimineata pe strazi beata de fericire cu zambetul pe buze sarind zvelt de pe un picior pe altul spunandu-mi "azi e mai bine !"..Pacat ca sunt singura acum..si ploua si e frig si sunt desculta...Ce faci, biet caine? Ai venit sa vezi si tu luna? si cum ploua..si e frig si sunt desculta?Haide..da-mi o imbratisare..ca-n vremurile de demult...asa e, nu te mai tine. Ai imbatranit! Dar uite, caine..acum poti sa mergi..Nu e minunat?"

Si strange la piept sarmanul caine neajutorat pana acesta schelălăie de durere.

"Iarta-ma, batrane..Nu ar fi minunat sa nu fim singuri acum?De fapt..de ce ne plangem? Ne avem unul pe altul! De zece ani, caine..doar tu stii ce e cu mine..si luna asta spalacita.Sa nu pleci de langa mine. Stii ca mi-e frica...mi-e frica sa raman singura. Tu nu m-ai abandonat niciodata.Chiar daca te-am ranit.Ca acum...tu esti bolnav, batran..si tot stai cu mine in frig..poti sa pleci daca vrei...sa nu iti fie mai rau.De ce te uiti cu ochii aia la mine? Iar ti s-a uscat botul, caine..Ti-e rau? Mai stam putin...Ce crezi..ca o sa mi se indeplineasca visele? Tu ai fost vreodata fericit?Vreau sa spun..cu adevarat fericit? Eu cred ca am fost..demult...Haide, spune si tu ceva !"

Un marait multumit si o privire intrebatoare veni din partea potaii incapabile sa-i ofere un raspuns...

"Haide la culcare...nu vreau sa te mai chinui.Caine, te iubesc! Si pe el il iubesc..."

Cu miscari nesigure de copil plapand isi lua batranul prieten in brate.Pasi desculta e podeaua inca rece. Fiorii ii faceau iarasi pielea sa se increteasca.

Se strecura in odaia ei micuta inecata in lumina.Isi furisa trupul in asternut, inveli cainele...Stinse cu grija felinarulsi incepu sa ingane vechiul cantec de leagan pe care mama ei obisnuia sa i-l fredoneze...

"Tic pitic..."

"Noapte buna, caine !"

Iarăşi toamnă.

Si uite, draga...au trecut deja opt minute din toamna...Ai vazut...si primele trei lacrimi cum mi le-a rapit...E iarasi toamna...Uite-o cum ne imbratiseaza in racoare...Cum ne apasa rosiatic obrajii...Cum ne fura caldura...Hai sa o pastram macar in suflet...Nu pleca de langa mine...Ramai cu mine in toamna...Desprinde-mi din par frunzele moarte...Saruta-mi buzele infrigurate...E iarasi toamna...Simti, draga...? Simti si tu toamna prin vene...?Sau doar eu...?

Te iubesc....Sa nu fugi cu toamna...Sa ramai langa mine...