vineri, 18 februarie 2011

de dragoste.

m-am legat cândva cu dragostea ta la ochi
iar de atunci o port ca pe-o eşarfă
de-un roşu aprins, de-o veselie cruntă.
mi-am uns cândva buzele cu sărutul tău
iar de atunci îl port ca pe un mir
nesecătuit de farmec.
mi-am înfăşurat cândva trupul cu braţele tale
iar de atunci le păstrez ca pe nişte aripi
fierbinţi şi optimiste.
ţi-am dăruit cândva o bucata de suflet,
tu hapsân şi crud mi l-ai cerut pe tot;
şi sub porunca-ţi atât de îmbietoare ţi l-am cedat îndata.
ne-am cusut cândva fiinţele una de alta,
iar de atunci îţi păstrez suflul cald
în a mea aură lucie.
ne-am ferecat cândva iubirea
care şi-acum mai stă ascunsă
în taina sufletelor noastre.

joi, 17 februarie 2011

Brizbrizuri pentru cei "mici".

Zambet, fiinta, firav suflet cald.
Bicicleta, tricicleta, inghetata...
Vata de zahar, baloane si guma
Ratuste si lei, pinguini si leoparzi,
tromboane si motani,
papusi sau masini,
ursi sau catei,
sabii si pusti,
cuburi sau castele,
bile sau mingi..
vacute cu lapte,
oite din vis,
lupul cel rau sau zana cea buna...
De cauciuc sau de plus,
de plastic sau carpa
pufosi sau murdari,
mustaciosi sau nu...
Sunt toti de copil.
nu-ti fie teama sa ii cobori din pod
sau dintr-o lada de praf sa le dai drumu prin casa,
oricate ar fi,
oricat de rau arata
au fost ale tale
si sunt ale tale.
De ani au trecut fie multi peste tine,
traiesti inca prin ele.
Da-i putin timp copilului din tine
cand toate-n jur-ti spun
Te iubesc.
fie si motanul cel vechi, ponosit
cu mustatile roase,
ori calutul cel fara de un picior acum
sau ursul de plus care-ti veghea odata visul.
Chiar si papusa de carpa cu cei doi ochi-nasture lipsa
te strange la piept si-ti spune Te iubesc.
Tu..de ce nu le-ai mai spune?

joi, 2 decembrie 2010

Pasaj de iarna

Trei fulgi de nea incep sa cada
Din 'naltul cerului albastru.
Si in colinde si bucate
Se-mpodobeste-a nostra casa.

De bucurie si de cant
Sunt plini flacaii de pe drum;
Obrajii galbejiti din an
Se coloreaza-n ros de-acum.

Un fulg timid m-apasa iar
Pe buza rosie fierbanda,
Plecata-acum de langa foc
Incinsa de caldura.

Sfios tresare inapoi
Topind si bietul fulg;
Dar altii vin apoi la ea
Si seamanu-si razbuna.

Cu degetul croiesc in drum
Firave vai in nea sapate;
Necontenit insa de Sus
Vin alte stele presarate.

Si-mi tainuiesc intruna jocul
Pe care an de an il joc;
Sa imi atinga pielea-mi fina
Din varful degetului meu

Fulgii frumosi de iarna blanda
Fulgii din apa si omat.

Un brad semet pazeste casa
Iara sub el mereu se-aduna
Cadouri multe, mici si mari
Pentru fetite si baieti.

In ochi sclipindu-le adesea
O luminita fericita
Ei navalesc printre surprize
Tot curiosi ca alta data.

O, Doamne cata fericire
Aduci prin asta iarna !
Sa ne-adunam mereu cu toti
Sa te marim pe Tine!

Caci far' de tine n-ar fi iarna
Si nici Craciun si nici cadouri,
Nici fericire, nici caldura,
Ci doar inghet, necaz si ura.

Tine-ne, Doamne, fericiti
Si pana iarna urmatoare,
Sa apucam sa-Ti multumim
Pentru minunile din an!

Craciunul fie sa va spele
De toate cate ati facut,
Iar Domnul binecuvinteze
Intreaga voastra viata !

duminică, 14 noiembrie 2010

Cuvinte mici.

Mi-as dori sa dau timpul inapoi. De multe ori, cu o cheita...De se poate sau nu..doar in vis imi pot da seama.
Fericirea...ce-i pan' la urma fericirea? O poezie-n multe versuri despre momente mici, frumoase-n viata ta.Da, fericirea e catelul care te linge pe fata, caldura din patura in diminetile de iarna, prajitura cu scortisoara-n lapte de sub bradul de Craciun, felicitarea pe care ti-o cumperi singur de ziua ta, tortul cu multe lumanari, seara plina de risul surorii mai mari, biletul cu scuze de pe frigider, primul fulg de nea, primul pas, primul cuvant citit, primul dinte cazut, primul fior al strangerii de mana, sau primul sarut...
Ori ce-ar fi viata fara ele?
Viata...ce-i viata pan' la urma? Un film derulat in poze nedevelopate ce asteapta...Viata e primul degetel miscat, primul sfat, prima jignire, prima palma, cazatura...pe care treptat le asimilezi...
Sa traiesti fericit inseamna ca dupa fiecare hop sa poti gusta din ceva deosebit.
In jurul meu palpita multe vieti, multe lucruri deosebite. Am gustat de multe ori din ele...ori ce-as fi eu fara catel dimineata, fara putinele seri inundate de agitatia ei, fara biletul de pe frigider, fara ochii lui caprui sclipind tandru, fara tortul meu cu multe lumanari, fara strangerea de mana...?
Mi-era dificil candva sa spun "fericire"; mi-e greu acum sa nu o rostesc. Fericirea se ascunde in cele mai mici si neinsemnate lucrurui, ce impreuna candva vor insemna cat o comoara...
S-aduni cu grija maruntisuri toata viata... implica un zambet fericit la sfarsit.
Exploreaza, simte, pastreaza, zambeste, iubeste....

duminică, 7 noiembrie 2010

Din volumul "frânturi de Duminică seară"

O fetiţă cam zglobie
Venea din cofetărie;
Şi-o iubea mămica ei
Până număra la 3.
1,2,3!
S-o mănânce mama ei!


Versuri de drăgălit copiii, de preferat acompaniate de melodie şi gâdilituri!
Mulţumesc, Mami Gazeluţă!
Te iubesc şi "La mulţi ani!"

miercuri, 6 octombrie 2010

ROM- the new appearance of losers!

E strigator la cer! Exceptand acum toate chestiile noastre personale pe care le-am pierdut sau le-am dat altora pentru ca noi nu eram in stare sa le intretinem, acum ne-am imbracat si ciocolata ROM in steagul american, facandu-i si o publicitate exorbitant de rasista "Steagul romanesc a fost inlocuit cu cel american!Ca sa-l mananci oriunde in lume si sa fii mandru de el"
Oriunde in lume? Daca avea amprenta noastra nu putea fi mancat oriunde in lume?
In final..sunt total dezamagita de mintea celui ce a nutrit schimbarea; mai lipseste Fagaras!

marți, 31 august 2010

De dor de toamna.

In vene-mi vibreaza un puls tremurand
In ploaie de toamna.
Sub piele in clocot se vad revarsand
Ulcioare de sange.
O frunza cam palida mi-asterne in suflet
Parca-o alta fiinta.
Dansul bland al toamnei -- maiastru balet
Roiuri cam triste.
M-agata un vant cam aspru afara
Si-mi zgarie fata.
Fac corzi de cuvinte, cantec de seara
Si-adorm.
Te strig mereu pe nume cand noaptea-i senina
Dar taci.
Ma sperie vantul de-mi suiera vested
De la fereastra.
Dar totu-i al tau, imaginatia ta,
Tu, fata trista, cu ochii mari
Si verzi!
Trista esti tu, ecoul si noaptea,
Trist sunt si eu, la fel ca si raza
Ce se coboara in tine.
Mi-as incalci mangaierea in al tau par uscat
De praf si de frunze.
Dar trupul ti-e departe,
Prea departe parca
Si doar rasuflarea-ti din suflet
Ma mai apasa...
Rosu-n obraz.
Te-as strivi intre brate
Imaculat si cald.
Dar mi te-a rapit o toamna meschina.
Mi-a mai ramas doar privirea-ti senina!